Tu, sau nu

Mă scindez privindu-mi sentimentele,
Sperând ca măcar o dată să pot a adormi,
Înainte să ajung a-mi contura visele
În imaginea ta ce e tot ce-aş putea dori...

Căci chipul îţi mângâi, dar te retragi,
Mâna îţi ţin dar e, iar, atât de rece,
Şi singurele speranţe-s privirile vagi,
În care tot şi nimic deodată se petrece...

În aroma dimineţii, de frumuseţe-mi spui,
De alte lumi ce mie îmi erau ascunse,
Şi mă atragi cum doar tu ştii sa mă supui,
La emoţii ce nu rămân decât nespuse...

Îmi place să cred ca n-am nimic de ascuns,
Şi poate că e doar o copilărească prostie,
Iată, cuvintele mele caută un răspuns,
Vei fi tu, sau nu, raza mea de empatie?

6-8 Iulie 2012